Știați că sufletul doare? Numai de dor.

Parcă se făcea că eram iară fată, copchiliță în cele mai ocrotitoare brațe știute de mine vreodată.

Se făcea că eram iar în pădure cu Bune mea scumpă și tăiam rogoz. Cât se hodinea pe-o cioată cu săcira pe umăr, mă duceam să-i caut mure să le mănânce de sete. Aveam părul bălai, cum nu-l mai am acuma, și aveam scaieți în el.

Se făcea că ne înturnam acasă pe cărărușa din huci cărând snopurile cu rogoz. Le puneam în tindă unde ea, mai pe înserat sau chiar a doua zi, le transforma în rogojini foșnitoare și moi pe care dormeam împărătește.

Tot pe înserat mă baga în vana cu apă caldă și-mi curăța părul de buruieni. Numa ce-o vedeam că vine cu un mănunchi de frunze de nuc pe care le înmuia în oala de pe plită: Stăi, Lucă, să-ț’ închid oleacă părul cî pre ești balaie!

15326443_803585386448785_5678024268057039515_n

Pictură: Bunică și copil, Gaetano Bellei (1857-1922)

Se făcea că eram iară în cel mai fericit timp al vieții mele. Mă jucam cu mulți copii pe toloacă. Aruncam de la unul la altul o minge din oghele și sub salcâmul Talpencii păștea, priponită bine, vaca lui Moș Ghiura, vacă de care mă temeam ca de moarte. Nu trecuse mult de când mă luase în coarne și mă zvârlise fix în cea mai aprigă tufă cu urzici. Sărmana mea Bună, ce spaimă a avut atunci. Toată noaptea n-am dormit, eram numai beșici și beșicuțe. Nu știu de unde avea un ziar Scânteia și-mi făcea vânt cu el. N-ai sî sufiri în viața ta di reumatic, mi-a zis. Atât mai țin minte din seara aia: Buna mea în genunchi mulțumind Maicii Domnului: Mulțămesc, Maică Sfântă, cî n-o împuns-o vaca cu cornu’…

Se făcea că nu mai creșteam mare și se făcea că Buna mea nu murise. Raiul încremenise pe pămînt și eu nu mai sufeream de dorul ei. Glasurile noastre de copii răsunau în coasta pădurii plecînd cu ecou pînă hăt departe în huci. Un cocoș cu pinteni zdraveni și cu creasta roșie ca focul era cocoțat pe gard, ne urmărea doar-doar ne-o prinde pe aproape să ne sară în cap.

Parcă se făcea că prispa nu era răschită și căsuța din chirpici era proaspăt dată cu farbă. Venea Paștele, eu închistrițam ouă cu chișița înmuiată în ceară și Buna mea scumpă mă pupa de bucurie că le făceam frumos așa cum mă învățase ea.

Se făcea că eu nu mai merg la cimitir prin dosul casei mele numărînd cuminte 118 pași pînă la cel mai drag mormînt.

Așa se făcea în visul meu și tare m-a durut sufletul de dor.

Anunțuri

4 gânduri despre „Știați că sufletul doare? Numai de dor.”

  1. Ma întreb ce ar zice Buna ta daca ar sti ce impact a avut pentru tot restul vietii tale, asupra ta?
    Ce ar zice daca ar sti cat de cunoscuta, de apreciata si de râvnită de atata lume , a ajuns Buna ta, la atatia ani dupa plecarea ei?
    Cum ar reactiona, tinand cont de simplitatea dumneaei?
    Eu daca as vedea-o, as plange si i-as saruta mainile muncite, si as strange-o in brate, asa cum aas fi strans-o si pe mamaia mea, daca viata ar fi fost mai îngăduitoare cu noi.
    De aceea, de cate ori citesc povestile tale cu Buna, as plange cu sonorul la maxim!
    Si simt durere in piept!
    Ati fost norocoase ca v-ati avut una pe cealalta!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Îmi pare nespus de rău că n-am știut să-i spun cât o iubesc, când trăia. Știa asta, dar nu o spuneam prea des. Trebuia să-i fiu mai aproape, să am grijă de ea ca de o icoană.
      Ultimii 15 ani din viață a locuit cu mama. Mergeam în grabă, mereu pe fugă. O pupam , râdeam, plângeam și plecam fără ea. Mă înduioșează nespus amintirea că îmi legăna copilul și mi-l hrănea. Îi spunea: Șăz’ aicia, Lucă, să te adorm!
      Știu că nu mai pot da timpul înapoi, dar scriu și asta mă ajută să o țin vie în inima mea. Nu există zi lăsată de Bunul Dumnezeu să nu mă gândesc la ea…

      Apreciază

    2. MI- e dor de „mama” ca asa-I zicea toata lumea. Am aflat mai tarziu ca de fapt imi era bunica. M-am dus la ea ca se sculase in dimineata cand plecam la Iasi sa dau admiterea la facultate. Mi-a zis ca o sa fie bine, sa nu-mi fac grija. Cand m-am intors am vazut de departe geamurile casutei deschise larg. Am inteles ca Nu mai era.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s