Poate că mai am timp, dar nu mai am răbdare cu cei care nu merită nimic din ceea ce sunt eu. Anii au trecut, am învățat lecții predate de oameni, nu de viață. Am ales să nu chiulesc de la ore și am primit toate testele posibile. De la unele am ieșit plîngînd neștiind încotro să o apuc, însă nu am disperat. Lasă, îmi ziceam, așa sunt oamenii…
Acum știu să nu cer mult de unde este puțin, ba chiar am învățat să nu mai cer deloc. Cică mai bine este să fii surprins decît să fii dezamăgit. Înțelept ar fi să nu ai așteptări. Să vezi cum, de la o vreme, nu mai tresari cînd sună telefonul. Ăsta e primul semn că ți se rupe-n paișpe.
Te vor întreba apoi fățarnic-grijuliu, ”Hei, dar ce-i cu tine!? Parcă nu mai ești tu, te doare ceva?”, iar tu le vei răspunde țintindu-le fruntea cu o privire albastră, ” Oo, nu, abia acum nu mă mai doare nimic.”
Ca un călător flămînd și obosit te așterni pe cale și începi să cauți răspunsuri în ceea ce ai devenit. Nu te judeca prea aspru, dă-ți o șansă așa cum ai dat de zeci de ori altora. Ești și tu un suflet de om. Cine ți-a zis că trebuie să fii puternică și fericită, ți-a fost dușman. Nu trebuie nimic niciodată, dacă tu nu vrei. Puternice să fie tractoarele în brazdă, nu eu în viață. Eu sunt o inimă-putere și atît.
Foto: Natalia Drepina
Copiii au crescut, din mers pricepi cum să-i lași să devină oameni. Deși te sui pe vîrfuri nu mai ajungi să-i cuprinzi de după umeri, ci îi cuprinzi de brîu și îți pui capul în dreptul inimii să îi auzi bătaia. Cînd erau micuți, erai și tu ca argintul viu. Zile și nopți de griji care nu se vor sfîrși atîta vreme cît te vei numi ”mamă”.
Mă uit la noi cum ne transformăm. Cine nu ar vrea glezne subțiri pînă la adînci bătrîneți? Cine nu și-ar dori să nu simtă niciodată ce-i poliartrita?
Fii cuminte și pricepe: dacă ai gușă, nu-ți vor crește aripi. Că nu ești pasăre, ești om. Tu poți crește în iubire, asta se va vedea pe chipul tău.
Ce repede se face tîrziu în viață. Și nu poți să zici că n-ai știut. Ce n-ai știut? Doar nu ți-a furat nimeni timpul cu oboroaca. Am verificat eu, tot 21 de zile au trecut pînă să iasă puii din găoacă.
Irosim timp cu nemiluita, ca niște copii prostuți stăm cu înghețata în mînă sub soarele arzător al vieții. Ca să nu se termine, nu mîncăm din ea, însă imediat vedem că ne-a rămas doar cornetul. Ce-a fost mai bun s-a scurs printre degete. Pentru că viața, la fel ca înghețata, se topește.
Acum e luni, acum e vineri. Știm doar să alergăm, încetucu nu mai merg decît bătrînii doar pentru că ei cunosc valoarea timpului. Cînd a murit bunica, mama plîngea sfîșietor și zicea încet lîngă sicriu: S-a dus mila mea, doar mama îmi zicea ”Mai odihnește-te, puică, mai trage-ți sufletul!”
Tic-tac, tic-tac, din clepsidră curge și cînd dormi, ființă. Nu te întrista, bucură-te că ți s-a dat și mulțumește.
Fii bun, nu știi niciodată cînd se stinge lumina. Fără lamentări inutile și mofturi, trăiește cuminte pînă în cea din urmă dimineață.
Multumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag. 🙂
ApreciazăApreciază
Superb, m-ati emotionat pana la lacrimi! profund si adevarat, scurt si cuprinzator! mai pot citi si altceva scris de dvs, mi-ar face mare placere! cu tot respectul, camelia nenciu
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc din suflet, Camelia. De citit poți să citești de pe blog, aici unde ai citit și acest articol. Sunt multe și cu amintirile mele din copilărie. dai clic pe fiecare lună din dreapta și apare ce am scris eu. Te îmbrățișez.
ApreciazăApreciază
Sfâșietor de adevărat…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
EXCELENTA DIZERTATIE !!! am terminat de citit cu un NOD MARE in git si privirea impaienjenita !!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am lacrimi în ochi. Azi dimineață Îl rugam pe Dumnezeu în sinea mea, să mă ajute să fiu un om bun, să îmi înțeleg menirea, să trăiesc frumos. De ceva vreme mă tot lupt cu tot felul de întrebări fără răspuns parcă. Azi simt ca am primit răspunsul, nu la toate dar la mare parte din ele. Spun asta pentru ca azi v-am descoperit. Azi Dumnezeu, cel Bun cu mine dintodeauna mi-a răspuns la rugă! Citindu-va scrierile mă simt inundat de emoții frumoase și de o stare de bine.simt ca plâng de fericire! Vă mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cu drag!
ApreciazăApreciază
🤗🤗🤗🦋
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Esti minunată! Nu ma satur sa te citesc! Si te împart peste tot, unde cred ca exista suflet…Te iubesc!
ApreciazăApreciază
❤
ApreciazăApreciază
❤ ❤ ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
cat de adevarat . Va multumesc scumpa doamna. Va imbratisez cu drag.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc! Asa este…din păcate.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Parca acum am auzit prima data de tot ce-i scris mai sus !!! am mai auzit, dar azi am constientizat , am inteles mai bine …….sper sa-mi amintesc in fiecare dimineata, MULTUMESC !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag, Elena!
ApreciazăApreciază
În viață, de cele mai multe ori, cei care par că au totul, nu au nimic, iar cei care par că nu au nimic, au totul. De ce oare săracii sunt bănuiți de a fi mai fericiți decât cei avuți? Pentru că fericirea nu are nicio legătură cu bogăția materială, ci cu cea spirituală. Acesta e adevărul. @scriitordinpopor, frumos eseu ai scris! Felicitări!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc. 🙂
ApreciazăApreciază
„În viață, de cele mai multe ori, cei care par că au totul, nu au nimic, iar cei care par că nu au nimic, au totul. De ce oare săracii sunt bănuiți de a fi mai fericiți decât cei avuți? Pentru că fericirea nu are nicio legătură cu bogăția materială, ci cu cea spirituală. Acesta e adevărul.”
Eu unul m-aș feri să spun că dețin adevărul…
Nici n-aș lua în serios ideea de fericire.
Ce să mai spun de pretenția că dumneaei, fericirea, nu e legată de material ori că… fericește mai ales săracii.
ApreciazăApreciază
…s-a dus mila mea…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi pare rău. 😦
ApreciazăApreciază
Foarte frumos si foarte adevarat ! Mult succes !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Bine spus, bine gandit! Foarte frumos. Din pacate, este adevarat. Sumt vorbe care te ung la suflet. Felicitări! Cu drag si apreciere!
ANA
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc!
ApreciazăApreciază
„Fii bun, nu știi niciodată cînd se stinge lumina. Fără lamentări inutile și mofturi, trăiește cuminte pînă în cea din urmă dimineață.”
Cat de buni suntem la teorie…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, măcar la teorie să fim buni. Fiul meu urăște fizica și într-o zi mi-a spus: Mamă, azi dau test la fizică. dacă-mi dă probleme, eu scriu teorie. Fie ce-o fi, măcar vede că am învățat ceva…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Toți suntem umbre,
Ne privim în oglindă de nenumărate ori pe zi, e un reflex, o necesitate, un moft uneori. Dar…ce vedem? Pe noi? Legile fizicii (atât cât credem noi că știm) ne spun că e o reflecție. Adică…nu noi, doar o imitație, o umbră, un miraj poate. Dar…ce vedem? Și cum? Nu ne vedem doar cu ochii și nu doar pe noi. Zâmbetul, forma gurii, culoarea ochilor ne amintesc de unul din părinți, ne imaginăm cum am fi altfel, ne dorim altceva.Ne vedem cu mintea. Vedem trecutul, fiecare clipă ne aduce o altă amintire, alt gând, altă ipoteză….trăim în amintiri, lumea noastră e parcă mai mult în oglindă. Ne trezim, muncă, cumpărături, casă, somn din nou. Trăim ca niște zombie… până ne privim din nou în oglindă și acolo trăim din nou. Ce a fost…cum suntem…cum vom fi mâine… Pe care parte e realitatea? Ce e azi, pentru noi? dacă fiecare privire în oglindă ne duce în trecut sau viitor.
Și într-o zi, sfâșiați de prezent, vom deveni umbre, ne vom alătura celorlalte umbre din spatele oglinzilor. Vom aștepta cuminți, tăcuți ca cineva să deschidă ușa și să se privească în oglindă, Bună dimineață, vei spune, iar chipul de dincolo îți va răspunde, Doamne, ce am albit, exact ca sărmanul tata! Apoi, alt chip va apărea și te vei retrage lăsând locul altei umbre să se privească de dincolo.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Multumesc. E o seara calda de septembrie, cu cantec de greieri si cer instelat… iar lectura aceasta imi intregeste starea de bine. Cuvinte potrivite si cuminti, spuse(scrise) cu drag. Multumesc.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Cu drag, Maria!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nimic nu e mai adevarat! Acum, cand ,si ,,mila mea „e dusa ,simt profund ce se intampla! Cu intelepciunea varstei si experienta dobondita incerc sa dreg ce se mai poate. Asta e viata!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Foarte frumos ai scris, doar ca adevarul doare si e crunt.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mii de multumiri !
Resimt pregnant cuvintele dumneavoastră, mai cu seamă acum, cînd schimb prefixul !
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ce fericire, cînd ajungem să schimbăm prefixul! La mulți ani cu bucurii sufletești.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Va multumesc!
Cu drag si aprecierie!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mi-a mers la suflet! Multumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Drept acolo am vrut să ajungă. Cu drag!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Doamne, cat de frumos! Si cat de sensibil! Si cat de adevarat! Iti multumesc din suflet! „Vad” in spate o viata care, in generozitatea ei prea mare uneori, a oferit mult…Te imbratisez, oricine ai fi, cu o caldura speciala! Ca de la suflet, la suflet! Stii tu…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Vezi bine, Mari, chiar foarte bine. Primesc îmbrățișarea ta. Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-ai facut sa lacrimez! Foarte adevarat tot ceea ce ai scris, m-am regasit in vorbele tale!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cand suntem tineri,din pacate nu constientizam aceste lucruri,dar vine o vreme,pentru cine are norocul…da mare adevar……sa traim frumos pana la sfarsit,sa nu ne lamentam,poate asa a fost sa fie..cine stie!!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Superb.Ganduri limpezi,curate din suflet.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sunt într-un moment când simt ca parca nu mai pot. Ma podidesc lacrimi citind. Cât adevăr, constat cu amar în suflet!!!! Deci, ne tragem sufletul, un plâns bun și o înjurătură zdravănă și…. continuăm. Ok, măcar dacă am fi învățat ceva! Omule, fii bun, atragi energie pozitiva! Ok!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Minunat spus!!Felicitari!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bună.
Am citit întâplător pe acest blog…prin ceea ce scrieți ați reuşit
să -mi creeați o stare de nedescris:un amalgam de emoții în acelaşi timp…aveți un ,,har Divin,, Vă rog din suflet să profitați de el şi să îl îpărtăşiți cu noi ceilalţi însetați de ,,frumusețea şi de simplitatea,, pe care ne-o insuflă rândurile D-voastră!
Vă doresc să aveți înțelepciunea de a continua ceea ce faceți!
Cu respect, o cititoare care se regăseşte printre aceste rânduri!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Superb scris. Adevar graiesti….din pacate timpul trece si zboara….anii se duc…nimeni si nimic nu i mai poate intoarce. Ai vreo carte tiparita??? Ar trebui sa te gandesti sa publici daca nu ai facut ceva pana acum. Astept sa mai citesc. Am sa intru pe blogul tau. Cu respect
Smaranda.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu am scris pe hîrtie, însă scriu aici. Poate le voi aduna pe toate cîndva…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adevarat, repede se face… „tirziu”… pentru cei care au acest privilegiu !…. O singura grija, de-am avea: sa”intirziem” frumos, cu un zimbet nostalgic pe buze, cu multumiri pentru fiecare zi in care vedem stralucind soarele si, foarte important, daruind iubire tuturor. Chiar si celor care ne-au gresit…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tare fain o fost! La inima mi-o mers!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤
ApreciazăApreciază
Imi vine sa plâng…..ma lasi ????
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ba chiar te rog. Oamenii care nu mai plîng suferă enorm.
ApreciazăApreciază
F frumos ai gandit totul si la fel .de frumos ai punctat Se simte sensibilitatea din suflet si afinitatea sentimentelor au dat nastere unui foarte frumos si f adevarat eseu.Felicitari !!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
frumos…Mi-a aparut o lacrima in coltul ochilor….M-am regasit in povestea ta si m-am privit in ochi.Nu m-am schimbat.Sufletul e acelasi.Doar parul imi tradeaza drumul parcurs…si mainile muncite.Mie mama inca imi mai spune sa stau.Eu inca o am linga mine.O privesv in fiecare zi cu teama,teama de a nu o pierde maine.Pt unii timpul e munca,bani…Pt mine e viata.Viata pe care stau si o privesc cum se scurge si mai are putin.Incerc sa ii.bucur fiecare secunda.Eu ,uneori nu mai exist.Sunt doar un copil care priveste cerul cu teama…O seara frumoasa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ce bine e sa existe oameni ca tine care sa scrie ceea ce si tu simti …dar nu ti-a venit sa pui pe „hartie”..sau nu ai avut toate vorbele la tine sa sune asa de real si normal cum este aceasta „cugetare ” a ta !!
multumesc ptr ce ai spus aici…ma regasesc in tot sufletul meu cu ceea ce scrii tu!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
de pe blogul meu te-au citit multi , oameni care mi-au multumit ca le-am dat link-ul si tie iti multumesc ca existi si publici aici ganfurile tale in care ne regasim si noi!!😘
multumesc!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc și eu! Cu drag.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, pentru ceea ce ati scris.
Sper sa nu ma iau cu problemele vietii si sa o iau iar la galop prin viata.
Foarte adevarat ceea ce ati scris.
Atat am alergat, 20 de ani, si am creeat goluri mari in viata.
Sper sa ma organizez.
Cu respect,
Ion Florinel.
ApreciazăApreciază
Ce frumos si trist ne ai transpus gandurile in cuvinte!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Luminia, tu m-ai trezit, si mie mi s-a scurs inghetata, noroc ca viata mi-a mai dat una, acum o tin la pastrare si da, mananc cate o bucatica dar inca nu ma desfat . Mi-e teama ca se va termina… Inca nu stiu ca viata are ceva si mai frumos pentur mine , pt tine , pt , noi toti…
Ai un mod de a scrie profund , miscator.Te incurajez sa scrii carti , carti despre viata si inghetata.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos.
ApreciazăApreciază
Atat de frumos scris, atat de adevarat!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Huhaa!(cum zice Romanul Atilla )
Cand de frumos si dureros de adevarat ati scris !
Sanatate maxima sa aveti !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Meșteșugite vorbe, adevarate și triste oarecum…
Vă mulțumesc frumos, m-au trezit la realitate!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Trebuie să fi trăit asemenea profunzimi ca să poți scrie așa minunat….și cred că dumneavoastră ați trăit!
Dumnezeu să vă binecuvânteze ca să puteți scrie, trăi și să vă bucurați de viața asta frumoasă!!!
Abia aștept să vă citesc și o carte!😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc. ❤
ApreciazăApreciază
„Ce repede se face tîrziu în viață.”
Îmi pun pentru prima dată problema, dacă mi s-a făcut repede (ori mai puțin repede) tîrziu în viață.
Pfuuuuu… (un fel de oftat)
Am o vîrstă, însă nu am simțit că mi-e tîrziu, în viață (cu atît mai puțin că a sosit repede).
(asta nu înseamnă că aș umbla la braț cu fericirea)
ApreciazăApreciază
De ce simt ca locul „oamenilor” nu e „aici”, ca suntem doar intr-o tranzitie spre viata spre lumina.
Sper sa ne vedem acolo toti, „oameni dragi” cu suflete pure.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La vremea cînd ti se va face realmente tîrziu in viata, nu iti va mai arde să scrii despre el.
Foarte posibil, nici să gîndesti.
ApreciazăApreciază
Dureros de adevarat! Te imbratisez! Multumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Atât de simplu: TRĂIEȘTE!
ApreciazăApreciază
A republicat asta pe Dumnezeu e în control.
ApreciazăApreciază
Minunat!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Comic articolul. Cred că asta a dorit și autorul. Dacă ai învățat de la oameni, ce ai învățat de la ei? că de folos nu ți-a prea fost. Ești într-o depresie foarte urâtă din cele scrise. Toți avem supărări. Însă cea mai utilă metodă de a vedea adevărata noastră față este OGLINDA. Eu zic că ar trebui să o folosim foarte des, că am ajuns niște rebeli, fără creier, care credem că suntem superiori altora și avizi de plăceri. De aici și deciziile proaste în viață, disprețul față de cel de lângă noi și toate celelalte gunoaie din viață. Să zici merci, dacă ai apucat să înveți ceva.
ApreciazăApreciază
Domnule Ion, atotștiutor din cîte bag de seamă, oamenii ne sunt lecțiile pe acest pămînt. Vă asigur că nu sunt în depresie deloc, ”foarte urîtă” nici vorbă, fiindcă nu cred că există depresie frumoasă. Vedeți, oameni ca dumneavoastră mă fac să fiu dezamăgită de lume. Dați verdicte fără să aveți habar despre ce vorbiți, ați pus deja eticheta pe fruntea mea fără să fiți îndreptățit să faceți asta. Da, uneori mi-e lehamite de lume și îi înțeleg perfect pe sihaștrii care hotărăsc să trăiască în preajma animalelor sălbatice și în inima codrului. Ia uitați-vă în oglinda aia despre care îmi dați mie lecții. Ce vedeți acolo? Vedeți un om extraordinar, senzațional, așa-i? Vă felicit, domnule, pentru că le știți pe toate.
ApreciazăApreciază
Da. Pare că am greșit. Nu s-a înțeles ce am vrut să transmit. Nu am avut intenția să jignesc așa cum o faceți dumneavoastră, cu termenii în derâdere de „atotștiutor”. Să aveți o viață frumoasă cu împliniri.
ApreciazăApreciază
Iertați-mă, dacă puteți. Pace fie cu dumneavoastră. Vă rog să ștergeți postările mele. Am dorit să vorbesc în particular.
ApreciazăApreciază