De iubire nu se ține cu dinții

Pe mine, nimeni nu a reușit să mă facă rea. Nici cei ce m-au lovit, nici cei ce m-au hulit, nici cei ce nu m-au înțeles.

Am primit multe lecții, nu de la viață, ci de la oameni. Aveam 20 de ani, credeam că totul mi se cuvine și apoi, bobîrnac după bobîrnac, am început să învăț și, mai ales, să rețin cea mai importantă lecție: Dacă ție nu îți poți fi, nu ai cum fi altora de folos.

Acum prefer să dau din ceea ce am, nu din ceea ce sunt. Poftim un măr și lasă-mă in pace. Nu mai vreau să sufăr pentru nimeni. Bunătatea se epuizează și atunci rămîne deznădejdea. Ia să păstrez puțin și pentru mine.

Așa că am încetat să mai scurm după păreri de rău, să-mi caut vină și pricină. Am lăsat hățurile lui mîine în grija Lui Dumnezeu și bucuria lui azi am primit-o ca pe bucățele mici de anafură din care nu ai voie să scapi firimituri pe jos.

IMG_8544-bez

Foto: Solitude, Natalia Drepina

M-am adunat din toți cei dragi în mine și am înțeles că trebuie să-i las liberi de grija mea. Făcusem atîta risipă de iubire încît uitasem de mine. Vorbele mă loveau cel mai cumplit, pînă am zis: STOP!

Cine a vrut să plece, a plecat. Cine a rămas, știe că nu-mi pasă dacă va pleca. De iubire nu se ține cu dinții. Iubirea trebuie lăsată să fie, dacă e, și atît.

S-ar putea să plece și să se întoarcă, dar atunci e mai mult obișnuință decît iubire. Zic unii metafora cu ciorba reîncălzită, nici măcar atît nu mai e. O ciorbă reîncălzită îți ține de foame, însă o iubire ce a plecat și s-a întors rămîne doar frig.

E subțire granița între înțelepciune și lehamite, așa de subțire încît pot fi confundate foarte ușor. Cu cît te zbați mai mult, cu atît te adîncești mai tare în mlaștina neputinței.

Buna mea scumpă, mă vedea plîngînd și-mi spunea: Nu pune la inimă, Puică, ninica. E singura care rămîne cu tine și își dă ultima bătaie pentru ultima ta suflare. N-o osîndi…

Nu-mi pare rău după august și nu spun adio anotimpurilor. Am învățat că timpului nu-i pasă de smiorcăiala noastră, așa că mă bucur de zile fără planuri pe termen lung.

Cînd mă va întreba Bunuțul, la Dreapta judecată, „Ce-ai făcut cu viața, ființă?”, eu să-i răspund senină, fără frică: Am trăit-o pe toată, Doamne, cu drag, pînă la cea din urmă dimineață.

Ascultați melodia asta și dansați. La minutul 03:05 veți vedea ce am învățat și eu să arăt celor care nu merită atenția mea.

11 gânduri despre „De iubire nu se ține cu dinții”

  1. Foarte frumos si mult adevar spus…Lumea nu va sta pe loc sa ne planga noua de mila.Si nici nu putem trai numai cu firimiturile lasate de altii.D-zeu ne-a dat si noua o viata sa o traim cum le-a dat-o si lor.Asa ca…Enjoy!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: