Râde hârb de oală spartă

Măi, măi, măi, mare-i grădina ta, Doamne! Cum vine asta: tu care ești o schijă strâmbă, să râzi de una grasă?
Ba, mai mult, să-i stâlcesti și numele, de exemplu dacă pe grasă o cheamă…Luminița, să zicem, tu să-i spui când clevetești ”Luminițoaia”.
Mă, schijă, mă, tu știi că provoci sentimentul de milă când te fâțâi, fâța-fâța, și te bate vântul în dungă? Zău îți spun, îmi vine să-ți dau un codru de pâine, ceva, să te mai întremezi oleacă.

O mai arunci așa, de-a’n cățeaua: Ceeee, acuma fotomodelele-s anorexice, suple….

Ce vorbești? Exact aceeași problemă pe care o are grasa o ai și tu: cu greutatea. Doar că ea e rotunjoară și tu ești filiformă (femeia șnur fără țâțe, fără cur). Da, exact așa este, nu holba ochii ăia la mine.
Ce-ai zice tu dacă am avea un pic de empatie unii pentru alții?

Nu, nu e vorba despre mine, deși am tendințe spre rotunjire și mă lupt cu pofta, mai ales pe la ora 22:00 când parcă prind dracului glas toate alea de prin frigider și mă ademenesc.
Mă enervează de mor când râde hârb de oală spartă, atâta tot.